editorial

Guvern nou! Visteria goala! Economia Romaniei, încotro?

Mugur Istode

După ce executivul lui Boc a făcut poc, iată că nici guvernul MRU n-a ţinut prea mult. După 78 de zile de implicare în adâncurile metafizico-dialectice ale guvernării României, după ce am aflat de la televizor că există oameni culţi, extraordinar de inteligenţi, dar care nu spun nimic când vorbesc, am rămas într-o zi de vineri şi fără MRU şi ai lui.

Despre cote progresive si impozitarea averilor mari

O să scriu astăzi despre două din ideile care au revenit în actualitate recent.

Gabriel Biris, Avocat – SCPA Biris Goran

Prima dintre ele, reintroducerea cotelor progresive, a fost anunţată – aşa cum era normal, de noul guvern USL. Măsura nu este de natură să-i îngrijoreze pe cei cu venituri peste medie, cel puţin pentru moment: cotele anunţate sunt 8/12/16%, ceea ce înseamnă de fapt o reducere uşoară a fiscalităţii, mai ales dacă se păstrează actualul sistem de deduceri.

Despre actualitatea lui Caragiale

Varujan Vosganian

Dintr-un anumit punct de vedere, nu ar trebui să ne mire actualitatea lui Caragiale. Tot astfel, am putea să medităm la actualitatea marilor mituri ale antichităţii – Camus vedea într-unul din ele expresia crizei de sens a societăţii contemporane – la prezenţa, printre noi, a donquijotismului, a jourdainismului ori a bovarismului. Operele marilor clasici ruşi se constituie într-un adevărat dicţionar de caractere, un adevărat Webster’s Dictionary al tipologiilor umane.

Cuvinte-cheie


Curs valutar


Valabil la: ..
Euro EUR 4.4421
Dolar american USD 3.4981
Lira sterlina GBP 5.5343
Franc Elvetian CHF 3.6997
Dolar canadian CAD 3.4376
Gram aur XAU 178.6757
Sursa: www.bnr.ro

Articole despre 'Varujan Vosganian'

România nu dispune de niciun studiu de impact privind aplicarea Pactului Fiscal

Varujan Vosganian

Modul în care este guvernată România este dificil de înţeles. De foarte multă vreme, politica externă ţine loc de politică internă, iar dezbaterea publică pe teme naţionale se duce prin intermediul interlocutorilor din afara graniţelor, fie că e vorba de Comisia Europeană, fie că e vorba de Fondul Monetar Internaţional, de conducătorii ori de ambasadorii la Bucureşti ai altor state.

Citeste

Pantoful chinezoaicei, patul lui Procust si Tratatul de stabilitate. O posibila solutie.

Varujan Vosganian

Pe termen lung, produsul intern brut real şi cel potenţial tind, ca medie, să se apropie. Acelaşi lucru se petrece şi în ceea ce priveşte deficitul structural şi cel bugetar. În perioadele de expansiune ale ciclului economic, deficitul structural a fost mai mare decât cel bugetar, ceea ce obligă ca, potrivit prevederilor Tratatului de stabilitate, în anii următori, la un ritm de creştere economică de peste 3-4%, să avem excedente bugetare importante, ţinând seama şi de cheltuielile privind datoria publică.

Citeste

Bugetul pe anul 2012, in ce priveste finantarea sectorului public, va fi excedentar!?!

Varujan Vosganian

Este interesant că în dezbaterea privind legea bugetară pe anul 2012 se discută despre orice, mai puţin despre sectorul bugetar însuşi. De altfel e de prost gust, ca să nu spunem de-a dreptul antinaţional, să pomeneşti despre necesitatea ca oamenii s-o ducă (măcar) la fel ca acum şi nu mai rău, ca statul să-şi îndeplinească ceva mai bine responsabilităţile ce îi revin în privinţa politicilor publice, nu mai vorbim de statutul dascălilor, al medicilor, al funcţionarilor publici şi al poliţiştilor, tot felul de obezi care trăiesc în huzur pe spinarea celor ce muncesc.

Citeste

Pentru o noua paradigma a statului

Varujan Vosganian

Mulţi dintre noi au crezut că tranziţia către capitalism şi către o societate deschisă s-a încheiat odată cu aderarea României la NATO şi, mai ales, odată cu integrarea în Uniunea Europeană. Criza actuală ne-a demonstrat, însă, că economia românească este deosebit de vulnerabilă şi lipsită de resurse interne pentru a-şi atenua dezechilibrele, că România este mai degrabă complementară decât competitivă în Uniunea Europeană.

Citeste

Cat ne costa actuala guvernare

Varujan Vosganian

În 2011, costul datoriei publice va fi de vreo 2,5 miliarde de euro. Dacă doriţi să ştiţi cam ce înseamnă asta la nivelul unei ţări ca România, socotiţi că e de cel puţin zece ori mai mult decât toate cheltuielile alocate pentru cultură şi cercetare. În anul 2012 costul se va ridica la circa 3 miliarde de euro. Chiar dacă datoria publică va fi de – într-o variantă optimistă – 40% din PIB, mai puţin decât limita de 60% impusă de Tratatul de la Maastricht şi la jumătate faţă de media statelor dezvoltate ale Europei, pentru o ţară ca România, cu deficite structurale majore, costul datoriei publice, în condiţiile în care deficitul trebuie redus, e foarte mare. Guvernul PD a acuzat întruna guvernul liberal de tot felul de păcate. Nu a mulţumit niciodată pentru faptul ca a putut supravieţui datorită datoriei publice reduse moştenite în 2008.

Citeste

Afaceri

Dura lex

Economie

Megastructuri


                       

Copyright Finante si afaceri • Powered by Omni Press & Design