Mugur IstodeDupă ce executivul lui Boc a făcut poc, iată că nici guvernul MRU n-a ţinut prea mult. După 78 de zile de implicare în adâncurile metafizico-dialectice ale guvernării României, după ce am aflat de la televizor că există oameni culţi, extraordinar de inteligenţi, dar care nu spun nimic când vorbesc, am rămas într-o zi de vineri şi fără MRU şi ai lui.
O să scriu astăzi despre două din ideile care au revenit în actualitate recent.
Gabriel Biris, Avocat – SCPA Biris GoranPrima dintre ele, reintroducerea cotelor progresive, a fost anunţată – aşa cum era normal, de noul guvern USL. Măsura nu este de natură să-i îngrijoreze pe cei cu venituri peste medie, cel puţin pentru moment: cotele anunţate sunt 8/12/16%, ceea ce înseamnă de fapt o reducere uşoară a fiscalităţii, mai ales dacă se păstrează actualul sistem de deduceri.
Varujan VosganianDintr-un anumit punct de vedere, nu ar trebui să ne mire actualitatea lui Caragiale. Tot astfel, am putea să medităm la actualitatea marilor mituri ale antichităţii – Camus vedea într-unul din ele expresia crizei de sens a societăţii contemporane – la prezenţa, printre noi, a donquijotismului, a jourdainismului ori a bovarismului. Operele marilor clasici ruşi se constituie într-un adevărat dicţionar de caractere, un adevărat Webster’s Dictionary al tipologiilor umane.
 |
EUR | 4.4421 |
 |
USD | 3.4981 |
 |
GBP | 5.5343 |
 |
CHF | 3.6997 |
 |
CAD | 3.4376 |
 |
XAU | 178.6757 |
În contextul unei crize prelungite, Europa repune pe tapet dosarul unui venit minim în statele membre pentru a preveni sărăcia care afectează milioane de cetăţeni europeni, lucru care determină presiuni imense asupra bugetelor afectate de criză. Salariul minim la nivel european poate deveni în sfera socială ceea ce euro este în sfera monetară.
In contextul unei crize prelungite, Europa repune pe tapet dosarul unui venit minim in statele membre pentru a preveni saracia care afecteaza milioane de cetateni europeni, lucru care determina presiuni imense asupra bugetelor afectate de criza. Salariul minim la nivel european poate deveni in sfera sociala ceea ce euro este in sfera monetara. Parlamentul European [...]
Politica de coeziune a UE a reprezentat, în ultimul deceniu, un motor al schimbării, aducând o contribuție reală la convergență și creștere în UE și permițând crearea directă a peste un milion de locuri de muncă, investind în formare pentru a îmbunătăți capacitatea de inserție profesională a peste zece milioane de cetățeni, cofinanțând construcția a peste 2 000 de km de autostrăzi și 4 000 de km de căi ferate și creând cel puțin 800 000 de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). Pentru a continua aceste acțiuni în viitor și a pune mai mult accentul pe prioritățile economice europene, Comisia Europeană a lansat un nou pachet legislativ privind politica de coeziune pentru perioada 2014-2020. El vizează stimularea creșterii și a ocupării forței de muncă în toată Europa, orientând investițiile UE către obiectivele agendei europene pentru creștere economică și locuri de muncă („Europa 2020”).
Consiliul JAI nu a reuşit să ia nicio decizie în legătură cu aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, două state – Olanda şi Finlanda opunându-se acestei aderări. România şi-a îndeplinit toate obligaţiile privind criteriile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen şi “nu acceptă ca regulile să se schimbe în timpul jocului”, a declarat recent ministrul român al administraţiei şi internelor, Traian Igaş, la finalul reuniunii Consiliul miniştrilor de interne din UE (JAI), care a avut loc la Bruxelles. Potrivit oficialului român, Polonia, care deţine preşedinţia semestrială a UE, şi alte 19 state care au luat cuvântul în favoarea României au recunoscut că ţara noastră satisface condiţiile pentru a deveni membră a spaţiului Schengen.
Sporirea eficienței, rezilienței și transparenței piețelor financiare și întărirea protecției investitorilor sunt principalele obiective vizate de comisia Europeană prin propunerile de revizuire a Directivei privind piețele instrumentelor financiare (MiFID), respectiv o directivă și un regulament. Decizia de a adopta aceste proiecte de acte normative are loc în contextul în care, în ultimii ani, piețele financiare au înregistrat schimbări semnificative: au apărut noi locuri de tranzacționare și noi produse, iar evoluțiile tehnologice (cum ar fi tranzacțiile cu frecvență ridicată) au modificat peisajul financiar.
